Articolul explorează motivele eșuării programelor MES și strategiile de succes.
MES, pe scurt
Manufacturing operations software, pe scurt – MES, reprezintă inițiativele de software pentru operațiuni de producție.
Un studiu recent realizat de LNS Research dezvăluie că 75% din inițiativele de software pentru operațiuni de producție eșuează. Cifra e alarmantă.
În ciuda mizei mari, multe organizații din domeniul tehnologiei medicale (med-tech) continuă să abordeze software-ul Sistemelor de Executare a Producției (MES) ca pe o simplă modernizare IT a fabricii.
Când conducerea privește MES ca pe un exercițiu de verificare a setărilor sau ca pe o instalare localizată de software, ratează imaginea de ansamblu.
Pentru a avea succes, producătorii trebuie să regândească fundamental modul în care abordează digitalizarea, standardizarea și guvernanța globală.
MES nu e un simplu proiect
În industria dispozitivelor medicale, liderii justifică investițiile în MES pe baza necesităților de reglementare.
Studiul de caz se învârte de obicei în jurul:
- înregistrărilor istorice ale dispozitivelor (DHR),
- trasabilității identificării unice a dispozitivului (UDI),
- instrucțiunilor de lucru electronice,
- pregătirii pentru audit.
Elementele enumerate sunt, fără îndoială, esențiale. Totuși, ele reprezintă cerința de bază pentru a desfășura afaceri într-un mediu reglementat.
Adevărata provocare cu care se confruntă liderii din domeniul tehnologiei medicale este scalabilitatea.
Întrebarea pertinentă nu este dacă puteți trece un audit. E dacă sistemul dvs. de producție poate fi scalat odată cu proliferarea SKU-urilor.
Puteți susține introducerea accelerată de produse noi (NPI) și transferul global de tehnologie fără a eroda marja de profit? Iată problema specifică pe care trebuie să o rezolve un MES modern.
Un MES modern funcționează ca un mecanism pentru eficiență și viteză, nu ca dulap digital pentru documentele de reglementare.
Riscul ascuns în producția de tehnologie medicală
Complexitatea din cadrul producției medicale este în continuă creștere.
Companiile se confruntă cu:
- cicluri de viață mai scurte ale produselor,
- o creștere vastă a variantelor și configurațiilor,
- amprente de producție globalizate,
- o dependență puternică de partenerii de producție contractuali.
În cadrul acestei complexități, multe companii încă utilizează sisteme fragmentate, specifice fiecărei fabrici. Consecințele unei astfel de abordări sunt grave.
Organizațiile se confruntă cu un transfer lent al NPI-urilor, deoarece fiecare locație funcționează diferit.
În paralel, costurile de validare cresc vertiginos, deoarece echipele trebuie să valideze instanțe software unice pentru fiecare locație.
Modelele de date devin inconsistente, limitând vizibilitatea la nivelul întreprinderii și făcând imposibilă compararea performanței între locații.
Atunci când un sistem e puternic personalizat, actualizarea la cea mai recentă versiune devine un proiect riscant, costisitor și consumator de timp. Drept urmare, sistemele stagnează la versiuni învechite. Implicit, vulnerabilitățile de securitate cresc, iar productivitatea stagnează.
Adevăratul motiv pentru care programele MES eșuează
Rareori software-ul în sine este cel care cauzează defecțiuni. Tehnologia funcționează așa cum a fost concepută.
Defecțiunea provine din comportamentul organizațional.
Companiile încearcă să automatizeze variabilitatea în loc să o elimine. Ele abordează piața cu cereri de ofertă (RFP) de 400 de pagini, în care detaliază fiecare proces manual existent și solicită ca sistemul digital să le reproducă exact.
Abordarea respectivă permite fiecărei locații să își mențină modul „unic” de a face lucrurile. Echipele supra-personalizează software-ul, tratând MES ca pe o listă de verificare a caracteristicilor pentru satisfacerea operatorilor actuali, nu ca pe o oportunitate de reproiectare a modelului operațional.
Când proiectul depășește inevitabil bugetul, ratează termenele limită și nu reușește să ofere valoare, părțile interesate dau vina pe furnizor.
În realitate, defectul constă în strategia de automatizare a haosului, în loc de standardizarea proceselor.
Crudul adevăr despre strategie
Statisticile sugerează că veți eșua în cazul în care strategia dvs. MES este:
- condusă de fabrici individuale,
- determinată de IT,
- justificată exclusiv de conformitate.
Producătorii câștigători din domeniul tehnologiei medicale adoptă o cale diferită. Ei execută trei strategii specifice în mod diferit:
1. Standardizează înainte de a digitaliza
Definesc o modalitate comună de lucru în cadrul companiei (înainte de a aplica tehnologia).
2. Guvernează la nivel global
Deciziile privind modelul de fabricație au loc la nivel de întreprindere, nu la nivel local. Autonomia amplasamentului e redusă în favoarea agilității întreprinderii.
3. Măsoară corect transformarea
Succesul se măsoară în impactul marjei, reducerea rebuturilor și viteza de lansare, nu doar în documentație sau „punerea în funcțiune”.
Organizațiile de succes:
- construiesc un Centru de Excelență în Producție (COE) global,
- implementează șabloane globale care impun standardizarea, permițând configurarea controlată,
- protejează riguros standardizarea,
- își aliniază implementarea MES la indicatori de performanță (KPI) de nivel înalt.
De ce contează strategia platformei
O abordare bazată pe platformă conectează elemente disparate ale ciclului de viață al produsului într-un întreg coerent.
Dassault Systèmes se poziționează pentru a rezolva problema prin conectarea directă a proiectării și ingineriei de produs, definind:
- procesul de fabricație,
- sistemele de execuție,
- calitatea,
- trasabilitatea.
Pentru producătorii de tehnologie medicală, continuitatea de la proiectare la fabricație nu mai este opțională.
Transferul rapid de date neprocesate (NPI) și transferul global de tehnologie necesită un fir de date conectat. Atunci când ingineria modifică designul unui produs, modificarea trebuie transmisă direct către secția de producție.
Sistemele MES nu mai pot trăi izolat. Trebuie să existe ca parte a unui ecosistem amplu, care leagă lumea virtuală a designului cu lumea fizică a producției.
Întrebarea conducerii
Faptul că 75% dintre inițiativele MES eșuează nu ar trebui să-i determine pe lideri să amâne investițiile. Dimpotrivă, statistica ar trebui să genereze o evaluare serioasă a strategiei.
Digitalizarea este inevitabilă și necesară.
Liderii trebuie să își pună întrebări precum:
- Ne reproiectăm modelul operațional sau doar digitalizăm obiceiurile tradiționale?
- Construim standardizarea întreprinderilor sau protejăm autonomia site-urilor?
Cei care tratează MES ca pe o platformă strategică pentru întreprinderi își vor depăși concurenții, obținând:
- agilitate,
- control mai bun al costurilor,
- scalabilitate reală.
Descoperiți mai multe informații descărcând:
- lucrarea de cercetare LNS, Unlock the Secrets to Successful Manufacturing Operations Software Implementation,
- cartea albă Med-Tech MOM, Unlocking Growth Through Innovative Manufacturing Solutions.
Dacă vă sunt utile articolele noastre, nu ezitați să vă abonați la newsletter.